11 dec. 2008

anapoda

cand eram mica imi imaginam ca fericita e o meserie. ca inginer, ca profesor.
acuma stiu mai bine.

11 comentarii:

Pisicot spunea...

Poate că e. Meseria de a-i face fericiţi pe alţii :)

ilinca dima spunea...

nu, ma, cum zic altii ca vor sa se faca doctor cand sunt mari, eu vroiam sa ma fac fericita :)

miki spunea...

cum, mai? cum sa fii tu trista cand strangi jucarii pentru copii? cum sa nu te umpli de bucurie gandindu-te la bucuria lor? pfff...

si asta cu fericita.. cred ca e posibila. pisicot pare genul ala. si la mine functioneaza destul de bine. si.. daca da gres, poti incerca omoloagele suplimentelor alimentare in domeniu :)) am primit eu zilele trecute o brosurica pe care scrie ca e cu livrare acasa, max 2 ore si confidentialitate maxima. e? iti fac legatura? :))

ilinca dima spunea...

weeeeee, miki's back! :))

hadean spunea...

mikiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii :-)
ilinca, acum, ca stii mai bine, nu mai vrei sa te faci? :-)

ilinca dima spunea...

adi, stiu ca nu e asa de simplu..

miki spunea...

weeeeeeeee!!! group huuuuuuuuuuugggg!!! :D

ilincuto, it's that happiness? :)

citizen of the planet 2 spunea...

eu cand eram mica, vroiam sa ma fac "aviator" ca muream dupa avioane..luminile alea...fericita..e cea mai frumoasa meserie...sa stii..

pushthebutton spunea...

Io cred că e o meserie.

ilinca dima spunea...

miki, pai da, asta da :)

citizen, nu e, e al'fel..

rares, meserie nu e. ca aia'i bratara de aur. eu port argint si piele.

miki spunea...

ei? it's a new day, itá a new dawn... te-ai angajat la fabrica aia de fericire deja?