31 ian. 2010

are we humans or are we cancers?

cancer.

nu cred ca exista cineva caruia aceasta boala sa nu'i fi luat macar un om de langa el. de asemenea, cred ca nu putini dintre noi (si unii poate nu doar o singura data) ne'am pus intrebarea "dar daca e cancer?" despre noi sau despre cineva apropiat.

am pierdut si rude si prieteni din pricina acestei boli. si am fost si in situatia in care am asteptat infrigurata rezultatele unor analize pentru a afla daca e sau nu cancer - momente in care toata viata'ti trece prin fata ochilor mintii si te gandesti ce'ai face daca ai afla ca mai ai doar cateva luni de trait.

va rog sa va imaginati, pentru o clipa, cum ar fi daca ati afla ca mai aveti doar un timp limitat de trait. sa zicem... patru luni. tot de dragul argumentului, sa ne imaginam ca sunteti casatoriti cu sufletul pereche si pe drum e un bebe, primul vostru copil. si...puf! implacabil, necrutator, medical, rece, apare diagnosticul. condamnare la moarte: leucemie limfoblastica acuta.

va rog, deci, imaginati'va in aceasta situatie pentru o secunda. si ca, undeva, in lume, exista un tratament, doar ca acesta costa peste 120.000 de euro. ati capitula in fata unei asemenea sume sau ati face orice pentru a va salva viata?

acum, respirati usurati. nu sunteti in situatia asta si sper sa nici nu ajungeti acolo, voi sau cei dragi. statisticile spun ca e imposibil, insa, asa cum scriam la inceputul acestui post, sa nu se intample cuiva pe care il cunoasteti. din pacate.

exercitiul de mai sus este, pe scurt, cazul lui daniel raduta, un tanar de 29 de ani care e casatorit cu sufletul lui pereche. in martie asteapta primul lor copil.

daniel are sanse mari (95% spun medicii care i'au cercetat cazul) sa traiasca, sa'si creasca copilul, lasand in urma boala asta rea. deocamdata, insa, e despartit de viata de o suma de bani, si nu e vorba de o suma prea mica: 120-150.000 de euro - banii necesari transplantului de maduva ce nu poate fi efectuat in romania.

o sa revin foarte curand (luptam contratimp) cu amanunte despre daniel si despre cum niste zane si'au pus in minte sa'i salveze viata. si o sa va spun si care sunt modalitatile in care il puteti ajuta pe daniel sa traiasca.

ma stiti, eu cred in minuni!

PS detalii la celelalte zane: dianastoleru, ancabundaru, mikapana, oanaportase. zice de asta si adihadean. o sa mai auziti si de la altii. si nici macar n'am inceput campania! #zanarim!


25 ian. 2010

radetul meu

ma puse elful de mare sa scriu despre radet. mie mi se pare oarecat neinteresant subiectul, dar daca tot trebuia sa (re)incep cu ceva, de ce nu, tot se poarta gerul ca subiect zilele astea.

so... treaba e cam asa. radetul lor, ala care'ti da caldura prin calorifer, e, desigur, foarte ineficient. in timp ce la ai mei acasa (cinci minute de mers pe jos de la mine) ramai fara piele daca pui mana pe calorifer, la mine e doar cald. de parca asta n'ar fi suficient pentru o temperatura... racoroasa (17-18 grade zice termometrul), eu n'am usi la sufragerie, le'am scos, asa ca spatiul e wide open. asta ma ajuta sa ma simt at large la mine acasa, dar nu ma ajuta la incalzitul casei.

asa ca radetul meu se compune din imbracaminte fleece, polar si alte asemenea, destinate in a ma tine departe de gripa porcina si de alte grozavii. la el mai contribuie si aragazul dar si renelul, prin intermediul caloriferului electric - masinaria care mai mult consuma decat incalzeste. as adauga ceaiul cu scortisoara si alte minuni, si, in fine, ca sa fiu fair, mai contribuie si domnul sony, cand se ghemuieste peste picioarele mele.

ma rog, io am zis ca nu e un subiect interesant :))

(scrie cine vrea, eu nu dau mai departe o asa leapsa!)