11 nov. 2008

reloaded

sunt doar 365 de zile intr-un an, fiecare cu insemnatatea ei.
ziua mea, ziua buna, ziua de salariu, duminici, zile de vara, sfinti, 1 mai, 15 septembrie, 1 decembrie...
11 noiembrie este, pentru mine, o zi trista. imi reaminteste cu precadere cat de lipsita de curaj pot fi eu si cat de nedreapta este, uneori, viata...

de cinci ani, in fiecare zi de azi, imi doresc sa fie urat afara. sa fie mohorat, sa fie frig, sa fie bruma, ploaie, bacovia. sa nu fie nimic care sa ma faca sa ma simt mai bine cu mine insami si sa-mi simt regretele pe de-a intregul.
am constatat insa ca, oricata tristete m-ar invada astazi, oricate regrete, nu pot sa nu vad raza de soare, nu pot sa nu aud muzica.

poate nu ne dam seama mereu, dar ar trebui sa fim recunoscatori pentru faptul ca timpul vindeca, totusi, orice rana... chiar daca raman cicatrici.

3 comentarii:

stroem spunea...

Cum ar zice reclama ...366 in anii bisecti ...
Nu stiu ce lipsa de curaj a fost , dar daca scrii despre ... un pas a fost facut ...
Iar cicatrici raman oricum , orice ai face ..chestia importanta e sa trecem peste ...zambind ...caci maine...

joacadeamine spunea...

o melodie pe care o ascult pe repeat de ceva vreme spune it's gonna hurt when it heals too - stupid la prima vedere dar ooooh atat de adevarat :*

Pisicot spunea...

timpul le vindecă, da.