14 apr. 2008

tunisia. el djem.

sambata, in ziua a treia, am pornit catre sahara. stiam ca programul e strans, cu multe lucruri de vazut. primul dintre ele, el jem sau el djem, acolo unde e si amfiteatrul roman. unii ii zic colosseum, dar e amfiteatru. orasul e mic, cateva mii de oameni si n'am apucat sa vad prea mare lucru din el pentru ca, asa cum am zis, programul era strans. am vazut doar stradutele si comerciantii din jurul amfiteatrului.







in episodul urmator vedem ce'a mai ramas din amfiteatru si oprim, scurt, intr'o parfumerie, apoi bem un ceai intr'o cafenea, pe marginea drumului.

5 comentarii:

Margareta spunea...

frumoase poze. felicitari

ruxa spunea...

marguuuta: bine'ai venit :)

innuenda spunea...

Ilinca, sper că ai băut senzaţionala lor cafea, de vizavi de amfiteatru, de la terasa de pe dreapta.

Eu m-am lins pe degete de cafelele pe care le serveau tunisienii în restaurante. Până şi în sătucurile prin care am trecut în drum spre Sahara aveau aceeaşi cafea minunat de aromată şi cumva groasă...nu ştiu cum să spun, ca o cremă.
Mie mi-a plăcut mult. Dar, fiindcă era şi foarte tare, a trebuit să mă opresc la 2 ceşcuţe din acelea minuscule pe zi :)

ruxa spunea...

nu, am fo o naspa din punctul asta de vedere. mi'am luat ness, ca asa's invatata de acasa. unu mare si tare dimineata, se stramba aia cu dispret cand ma duceam sa le cer halba de bere (c'aveau cani mici) cu apa fierbinte pentru ness :))

am baut si cafea de'a lor, da' 1 pe zi, maxim, c'alfel dadeam in altele. eu nu's cafegioaica. cel mai mult, insa, am baut ceai. imi place ceaiul ala al lor de numa!

ruxa spunea...

* am vru sa spun ca se stramba ala, adica unu, da' ulterior mi'am amintit ca erau mai multi strambaciosi dimineata, asa ca am skimbat subiectu . nu si predicatul, mea culpa