26 apr. 2008

salut. sunt ruxandra si sunt workaholica


m'a intristat postul lui vlad de azi dimineata. poate si prin faptul ca si mie munca imi consuma cea mai mare parte din viata.

anul trecut, cand am fost la medic pentru niste migrene cumplite si insomnii rele, dupa doua randuri de rmn, am fost intrebata daca meseria mea presupune stres. am zambit, in timp ce mai respingeam un apel de la birou, de la colegii mei. se intamplase ca in aceeasi zi cu programarea mea la rmn sa vina rezultatele SNA. am stat mai bine de juma de zi in spitalul militar si am consumat o baterie de nokia.

la toate astea ma gandeam cand m'a intrebat medicul de stres. i'am spus ca'mi place ce fac la serviciu, dar ca uneori ritmul e infernal.
- ce lucrati? aveti vreo functie?
- lucrez in presa. am si functie si am si responsabilitati. dar, repet, imi place munca mea.

s'a uitat cu oaresce condescendenta la mine.
- va trec pe xanax.
am facut psihologie, stiu ce'i aia xanax. si nu ma gandeam, vazandu'ma din interior, ca sunt de xanax. am clatinat din cap.
- nu stiu daca's de xanax..
- e drept, ar trebui ceva mai serios, ma gandesc la asta. uitati cum facem, luati xanax, doua pe zi, si daca nu va linistiti suficient cat sa dormiti ca lumea, reveniti si va prescriu un antiepileptic.
- dar eu n'am epilepsie!
- nu, dar daca nu reusiti sa va relaxati cat sa va odihniti ca lumea, o sa aveti in mai putin de trei luni.
am luat cate o juma de xanax, din doi in trei, seara, daca se facea 11 si nu venea somnul. m'am straduit, o vreme, sa reduc motoarele. pret de vreo doua saptamani a mers. dupa aia am uitat. si nici nu m'am mai intors la medic.

acum sunt ok. da'mi dau seama, uneori, ca e prea mult. ca nu reusesc sa'i explic mamei de ce nu mai pot sa fiu intelegatoare fata de problemele ei casnice dupa 10-12 ore de munca, uneori si mai multe, de ce teava ei sparta mi se pare piece of cake, atata timp cat are solutia "chemi pe cineva, platesti si gata", de ce ziua de munca nu se termina cand ies din birou, de ce, intr'un fel sau altul, sunt mereu in priza si cu arma la picior si la fiecare inceput de an imi spun ca asta e ultimul, de la anul, gata, imi dau demisia si'mi fac firma de consultanta, sa munceasca altii pentru mine.

am bafta nemaipomenita de a reusi, totusi, sa'mi pastrez umorul, autoironia si un oarecare bun simt. pe kestia asta, uneori, imi iau o zi libera in timpul saptamanii, zi in care muncesc la relanti sau, eventual, ma joc wow. cu toate astea, n'am mai intrat in wow de vreo doua luni, cel putin.

salut. sunt ruxandra si sunt workaholica.

11 comentarii:

Anonim spunea...

salut ruxandra. sunt Raul si sunt workaholic. Am luat si eu xanax, am avut perioade in care nu eram ok decat dupa primul energizant de dimineata, asta in conditile in care meniul zilnic era trei pachete de tigari vreo 7, 8 cafele si trei energizante..plus xanaxul ocazional.....cunosc al naibi de bine sentimentul...ideea e ca din cnad in cand mai tre sa avem grija si de noi..nu are nimeni alticenva greija iar..statuie..miramas sa ne faca cineva.

ilinca dima spunea...

salut raul, bine'ai venit p'aici, chiar daca prima vizita nu e la un post de bun augur.
nu ne face nimeni statuie, asta e sigur. dar nu cred ca d'aia muncim, e mai adanca prostia asta de cara, iata, s'tem constienti.. :)

Pisicot spunea...

Foarte serios şi cu prietenie îţi spun...las-o mai moale cât mai poţi. Mai încolo s-ar putea să fie prea târziu.
Şi întreabă-te dacă întradevar munca e cel mai important lucru pentru tine.

ilinca dima spunea...

pisicot, in ciuda a ceea ce am scris aici, munca pare cel mai "safe" lucru :)
dar cu ritmul de acum e ok. pe vara, nu stiu. urmeaza f multe campanii si foarte multe proiecte. vorba poetului, insa, "mai traim pana la vara, caci suntem nemuritori!"
pana atunci, insa, s'avem un pasti bun si tihnit!

M. spunea...

nu, ruxandra, nuuuu!!! nununu dupa ce am citit postul lui vlad. mi s-a zburlit pielea... mai, dar nu inteleg. poti fii eficient si fara sa fii dependent de munca. POTI sa termini ziua de munca in clipa in care ai plecat la serviciu si noaptea poti sa visezi si altceva in afara de solutii pentru problemele de la munca. de ce nu se opresc workaholocii varianta asta inainte sa devina workaholic?!

ilinca dima spunea...

m, io zic ca e ok acum. uite, am reusit, totusi, sa plec in tunisia, in ciuda faptului ca initial am vrut sa pasez pentru ca stiam ca e o perioada f aglomerata. da' pana la urma am plecat. deci e bine :)
si nu ma mai stresez atat de mult, parol. si am si zile in care kiar plec la sase!
doar cand am proiecte intru in fibrilatii :)

M. spunea...

phiuh! tot e bine! numai sa nu iti treaca dorul de a te face bine. deci la tot mai multe excursii!

ilinca dima spunea...

na, ca se pare ca nu mai plec maine. s'a stricat masina, uffa! :(

M. spunea...

nuuuuuuuuuuuuu!!!! n-are cum, e absurd!! cum sa se strice masina tocmai acum?! si ce? alta nu mai e? nu puteti pleca cu microbuzul/trenul/avionul? zau asa!

ilinca dima spunea...

nu, ca e de umblat destul prin tot litoralul si nemotorizata nu ma duc. dar poate se repara..

Anonim spunea...

exista unii uorcoholici care se vaita atata de cat munceste ei, ca uita, saracii, sa mai munceste