e bine.
e bine cum n'a mai fost de multa vreme.
e asa de bine ca tre' sa'mi tin lacrimile prizoniere in glanda lacrimala, sa stea acolo, sa nu ma exprime, ca ce mare lucru, pana la urma?!
nu c'as fi fost mai putin eu in perioada asta, doar ca... a trebuit sa evit sa mai stam la povesti ca inainte. si mi'am lipsit.
afara ninge ca'n copilarie, cu fulgi mari, si tot ca atunci as face ingeri in zapada.
i'm back.
