domnul sony e cel mai destept

buna ziua!

sunt eu, domnul sony, am trecut sa sterg panzele de paianjen. da, cu coada, natural. si'asa zice ea ca nu fac nimic. fac, uite. juuuup! jup! si aici, in cooolt, sa se vada firma: pr intre randuri. ca si cum!

mda. ea nu mai scrie de vreo zece zile, ba si mai mult, aproape doua saptamani. are treaba, cica. parerea mea e ca nu mai are inspiratie. chiar si in ceea ce ma priveste mai inventa un nume, o porecla, o ceva.. acuma.. sony tampitule sau sony iepuras, atata stie... pfffff!

la folk you a fost bine, asa mi'a zis. ciudata senzatia, ca desi in culise, nu mai era spectacolul ei. si apoi tatiana, of, da, a fost cam trista. un we intreg a fost asa, abulica. n'am reusit nici macar eu s'o inveselesc. dar acum e bine. simt io.

da'.... de fapt, ce? va intereseaza ce face ea? las' ca vine si va zice singura. ce's io? piaru ei?? eee!

eu fac bine, in caz ca va intrebati. mi'a luat si graunte si plic, si pepene galben, trebuie ca e zodia mea norocoasa. si aseara am mancat pateu! si'o musca, ma rog.. nu prea mi'a placut.

si mi'am facut cont de twitter (DomnulSony, cum al'fel?!), ca sa'mi tin la curent admiratorii cu activitatile mele curente. ma gandesc sa scriu si'o carte, doar ca imi e cam greu cu butoanele. cred ca s'a stricat sau asa ceva cutia de pe birou, asa ca scrie acuma la un fel de carte mai mare, cred ca'i zice miao sau asa ceva.

e drept, acum pot sa'i stau chiar in cap pe marginea de la canapea. si uneori ma urc cu labele pe miao ala... ah!

nunu, vine, ietati'ma, trebuie sa plec, daca ma prinde la taste iar sunt sony tampitule! fug papapa

PS pentru generalul, da, domnule, sigur ca pot sa cant! orice gen doriti imi sta la inde..laba sa abordez! va salut!

mult prea dragut!

foto

e luni. facem si noi o fapta buna?

sambata, pe cand bananaiam prin mahala, m'am intalnit cu el. mic de statura, brunet, bine facut, nici prea tanar nici prea batran, cu ochi desptepti si expresivi. n'avea acte la el, dar mergea repede, ca si cum avea treaba clara si precisa intr'o anumita directie.

duminica l'am revazut. era in curtea unei farmacii din spatele blocului, privea trecatorii de dupa gard. eu veneam de la piata, unde refacusem stocul de mancare pentru domnul sony - in sfarsit au adus iar hill's antitartru! graunte, deci, si pliculete. si pepene galben, asa e, corect!, ca doar il impartim! mai tineti mine ca domnul sony e fan pepene galben, da?

anyway. l'am salutat pe brunetel si, intrucat hill's antitartu e aproape marfa de contrabanda, se gaseste greu, nu m'am indurat sa'i dau graunte, dar l'am servit cu un plic cu somon. n'a comentat cum ca e mancare de pisici. a ezitat nitel, da' a mancat tot. m'am intors din drum sa'i fac o poza. el e:

nu ma pricep la aproximat varste (de'aia ma si enerveaza cand sunt intrebata "cati (ani) imi dai?") insa cred ca brunetelul nu e prea tanar. dar nici mos nu e inca. la cat pare de buimac si de politicos, sfios aproape, cred ca e pierdut de niste stapani. si poate'l cauta, si plang de grija lui. ca ei stiu, ca si mine, ca nu toti oamenii care trec pe langa el au pliculet cu mancare de sony la ei.

asa ca, va rog, hai sa'l ajutam sa'si gaseasca stapanii. brunetelul se plimba prin zona garii de nord si, la cat e de pitic, n'o sa treaca mult pana cand o sa si'o ia de la vreo haita de catei mai corpolenti. m'am uitat pe net dar n'am gasit nici un anunt recent "pierdut catel cu semnalmentele lui"

puneti si voi pozele pe la voi pe bloage, intrebati lumea, poate'l cunoaste cineva.

mersi.

PS da, m'am gandit sa'l iau, dar domnul sony ar fi protestat cu lacrimi de crocodil. probabil de sus, de pe sifonier :)

soare, muci si tigari de foi

muci si paracetamol, algocalmin sa'mi termine cacatu' asta de stare subfebrila, maini reci, ca nici pe frunte nu'mi vine sa le asez, un cap care pulseaza incet, dens ca o plapuma din calti, olynth pretios, ceaiuri, supa si ciocolati, toate fierbinti.

ningea cu soare in visul meu si nu mai stiu cand s'au transformat petalele in fulgi, ori era viceversa? m'am trezit tremurand, transpirata, ciufulita, pe la sapte, cu lumina aia de dimineata, ce bine'ar fi daca mi s'ar limpezi capul, of, tre sa pun aspiratorul. da' nu calc, pentru nimic in lume azi n'am sa calc! as manca lapte de pasare, ce frumos e afara, aaaaaaaa

am de scris niste scrisori oficiale, piaristicul folãuap, stimate domnule, somnule, cutare, haaaapciu!, va multumesc, haaaapciu!, lasati, revin io mai incolo cand reusesc sa deslusesc o bruma de creier printre muci, futui pastele ma'sii de tarom, ca era avionul ala un congelator zburator!

dincolo de toate astea, insa, zambesc intru amintirea unor gesturi gentlemanesti, matinale si placut desuete ale unui domn cu cravata roz, am chef de muzica, si cred c'o sa'mi umplu termosul cu ceai fierbinte si'o sa ies nitel intr'un parc, prea e soare afara.



si dupa, as fuma o tigara de foi.

infractiunile matinale ale unei banale zi de luni

diminetile de luni sunt, indeobste, unele mai putin placute decat diminetile de... joi, sa zicem. de vineri, sau duminica nici nu mai spun.

oricum, nimic nu anunta dezastrul din aceasta dimineata senina si insorita de primavara.

ilinca isi pregatise cafeaua, aromata, fierbinte, perfecta, in cana preferata, cea cu ursuleti. cea pe care femeia de serviciu de la JN n'a apucat sa puna mana (ea se jura ca nu fura, da' cine'ar fi putut sa ia atatea cani din birou?!), dada, aia c'o crapatura discreta pe codita.

cafeaua, zic, fierbinte, numa buna, m'am intors pentru o clipa cu spatele la ea, la cafea, sa sa scot laptele din frigider, sa'i alatur cafelei si un mic dejun. suficient pentru ca infractorul sa se strecoare abil pe masa. nu suficient de abil, insa. cana e pe jos, cafeaua e pe jos (pe josul e proaspat spalat de mine ieri), pe camasa mea, peste tot in bucatarie. iar cana, vai, cana!, e iremediabil ciobita.

infractorul cauta sa scape, fuge in sufragerie, insa e prins. si certat. si intrebat de sanatate mintala. de fapt, nu e intrebat. e acuzat direct. sonypisicaidioata! ceaifacuuuutboule!

incoltit, "boul" refuza sa dea vreo declaratie inteligibila. singurul lucru pe care'l pot scoate de la el e un mrau care arata, totusi, niste pareri de rau. tardive.

buna dimineata, deci.

ilinca pleaca la plimbare

plec in we-ul asta sa ma ravasesc la minte, colectia primavara 2009, ca cine stie cand mai apuc. intrucat e vineri seara, sunt dupa o saptamana de munca si multa informatie noua, n'am pretentii c'as fi in stare sa scot din mine o kestie care sa va puna pe ganduri tot finalul de saptamana asa ca va sfatuiesc sa va duceti la filme. cum ar fi

u2 3d - pentru u2, oricand, oricum, si pentru experienta 3d. cum ar veni, intinde bono mana'n sala si te mangaie pe cap. nu va luati floricele daca chiar va place u2, nu e de stat jos, e ca la concertul live. foarte misto.

revolutionary road, extrem de neinspirat tradus nonconformistii, e a must see. fara pretentii de scenariu original, jocul celor doi protagonisti e puternic, iar regia chiar se vede. muzica, de asemenea, e parte integranta din poveste.

strania poveste a lui brad pitt - n'ar fi un film rau daca n'ar fi, totusi, atat de hollywoodian, sau daca brad pitt ar avea o partitura ceva mai diferita de hit-ul meet joe black. e de vazut, asa, ca sa nu ziceti ca nu l'ati vazut. si, de fapt, nici macar nu e asa de rau. da' nici bun nu e.

si mai sunt doua filme pe care le'am bifat, new in town si bride wars. dar numai si numai daca va suiti pe pereti de plictiseala, pe principiul ca zugravitul este, totusi, mai scump decat un bilet la cinema.

eu o sa joc, probabil, diverse jocuri de cabana si de societate. si o sa dorm. si o sa citesc. si o sa fac poze. ce bine.

a! daca va invita domnul sony la vreo petrecere, va rog sa'i reamintiti ca nu are voie sa faca asa ceva in lipsa mea. dar dati'i un telefon din cand in cand, ii place teribil sa stea de vorba.

11 motive pentru care uneori e mai bine sa fii pisica

pisicile:

1. pot sa doarma oricat

2. pot sa doarma oricand

3. nu poti sa te superi pe ele...

4. ... dar ele pot sa se supere pe tine

5. nu le afecteaza criza

6. de fapt, nu le afecteaza nimic

7. daca n'au chef de tine se cara pur si simplu

8. e practic imposibil sa le refuzi ceva. sau sa le interzici.

9. daca au chef de tine, nu se lasa pana nu ti se cuibaresc, multumite, in poala

10. nu depind de pene de curent sau revizia anuala de la radet. isi fac dus cu resurse proprii

11. n'ar putea sa le pese mai putin cine e prim ministru sau cat mai e cursul valutar

dimineata pe racoare

ah, stiam eu de ce ora 7 +/- 1h nu exista in agenda mea, stiam ca trebuie sa existe un motiv pentru care ma incapatanez sa nu'mi incep ziua la ore din astea mici(al'fel decat de nevoie)! uneori, insa, n'am incotro.

ma trezesc usor, nu e o problema asta, dar la fel de usor ma intorc pe partea ailalta si ma culc la loc in cele zece minute de snooze. si iar. si iar. in mod normal, dupa trei snooze sunt cheauna si'mi vine sa'l strang de gat p'ala de'a inventat diminetile, mai ales pe'alea de iarna.

pe de alta parte, daca ma trezeste din somn vreun binevoitor si'apuc sa adorm la loc, e clar ca uit si ce'am vorbit si ca am fost sunata. nu'i de joaca, sunt rea de somn.

scot un picior. brrrr. domnul sony e deja prin sufragerie da' vine cand aude telefonul (de parca l'ar suna cineva vreodata pe el! ha!) si e vioi. nush cum face. da' el are blana, nu'i pasa ca dincolo de pilota de puf e friiiiig. bine, hai, ma dau jos. nici nu e ceata. trec prin baie, spre bucatarie, cafea. cat astept sa se incalzeasca apa pentru nesanatosul nes mi se pare ca miroase a bulgari. bulgari e bun, atentia e buna. ma mai trezesc un pic.

cafea, stiri, radu cazan - revista presei, stirile diminetii...

info trafic: la unirii e deja full, si cica si pasajul se umple incet dar sigur. normal, eu am treaba pe la junior. minunat!

bonus, muzica pentru de dimineata. pai vezi ca se potriveste? si nici nu i'am dat cu rozmarin! doar daca vrei un carnat de casa, ei, da, in cazul asta nu'i asa de simplu cum crede lumea...!

hai, s'avem o zi buna!

newsflash

nu chiar atat de grav ca maria, sa uite unde'i lista lui mos craciun, dar sony a uitat unde si'a pus coada. cel putin eu nu vad alt motiv pentru care, de zece minute, se'nvarte in cerc cautand'o pe ea, pe coada. asta dupa ce a cautat'o pe tavan

si in vaza albastra

am incercat sa'i spun ca e inca atasata de partea lui dorsala, dar el nu si nu, se'nvarte nervos si'o tot cauta. orb in fata evidentei, va spun.

men!

pisicisme (partea aaa... cincea, cred)

sony nu munceste opt ore. oricum, nu in zilele libere. si nici nu are vreo ferma de foci. el conduce cu succes o intreprindere privata de lasat parul peste tot si, din cand in cand, mai pune la lucru si uzina de tors.

acuma, insa, e plin de lehamite in legatura cu absenteismul de la vot. are si de ce. mai putin de 40 la suta! bleah

sonysme

unde sunt cuminte si ma odihnesc pentru ca am stat toata ziua si sunt oarecum obosit.


dupa care ma spal un pic pe fata, ca pisica


m'am spalat si pe dinti, uite, aaaa, se vede?


computerul nu are nici un secret pentru mine, sunt cu totul si cu totul deasupra lui, il stapanesc, il domin. si spun asta cu toata modestia.


aloo, termina cu pozatul asta, ma deranjeaza blitzul si oricum daca nu te astamperi sar pe tine!

In Mr. Green We Trust

cu siguranta, zilele astea, cu toata criza financiara mondiala, verdele e o culoare la moda. verdele banului, fireste. si, cum scrie cotidianul, verdele copacilor, a caror disparitie cica ar afecta planeta mai mult decat o face criza financiara. iata de ce neste oameni de stiinta din america au gasit de cuviinta sa inverzeasca pana si'o pisica, un motan de sase luni, Mr. Green pe numele sau (cum altfel?!)

apropo, cica pisicile sunt ideale pentru astfel de experimente pentru ca, genetic, ar fi destul de apropiate de om. deci apelativul "pisi", da?, are si un substrat stiintific.

pentru a verifica daca se poate interveni asupra adn-ului ca metoda de tratament pentru o serie de boli, za saientistz i'au bagat lui Mr. Green gena cu stralucirea si se pare ca treaba a functionat, pentru ca patrupedul e remarcat de la distanta pe timp de noapte taman pentru ca straluce cam ca luceafarul din poezia lui eminescu.

ca luceafarul, ca demiurgul si cumva totul ajunge la god pentru ca si saientists astia se joaca tot de'a god, da' pe bani green. god are reclama negativa pe cateva autobuze londoneze pe care sta scris: "'There is probably no God , now stop worrying and enjoy life" :)

sigur ca miile de oameni care s'au dus la iasi sa se pupe cu niste oase vor fi primii care se vor bucura de viata. si popii, care, apropo de verde, au cerut si ei mariri de salarii, ca cica si ei ar fi tot un fel de dascali. amin!

ps

lili, liliac, lilieci. si batman, fireste!

acu neste ani am fost prima data la mare "de capul meu", fara parinti, fara tabara, doar cu colege si colegi. la costinesti. vreo trei saptamani, ca pe vremea aia era ieftin. imi amintesc de dansurile din ring, excursia la neptun, ca atunci m'am apucat de fumat, cum mi'am dat intalnire cu doi baieti la aceeasi ora la obelisc (si am uitat), de manuel, caraghios, cu sticla de vin in buzunar (ceea ce facea ca jacheta lui alba sa stea extrem de câş) dar si de faptul ca seara, cand veneam "acasa", ne acopeream capetele cu gecile de blugi sau macar o basma, ca sa nu ni se incurce liliecii in par, ca cica (ne pacalisera baietii), odata ce ti s'a prins un liliac in par, salutare, nene, foarfeca scrie pe tine, e mai rau decat cu guma de mestecat. mda.

altfel, imi place mult liliacul, chestie de corazon si memorie afectiva, basca parfumul si culorile. cel mai mult imi place liliacul batut, ca sa fiu sincera. mai batut egal mai bogat, eu asa vad lucrurile. si cunosc doua fete pe care le cheama lili. poate de aceea am fost invitata la noaptea europeana a liliecilor, la antipa, pe 18 octombrie.

ca sa stiti: noaptea europeana a liliecilor are o traditie de zece ani si se organizeaza in mai mult de 30 de tari europene, semnatare ale Acordului privind Conservarea Liliecilor in Europa (EUROBATS). "noaptea europeana a liliecilor" este un eveniment foarte cunoscut si extrem de important pentru ca isi propune sa atraga atentia publicului larg asupra situatiei ingrijoratoare in care se afla liliecii.

in bucuresti, evenimentul va fi sarbatorit in acest an pentru a treia data si se adreseaza publicului cu varsta cuprinsa intre 0 si 90 de ani.

din program:

liliacul meu iubit - atelier de plastica mica si origami dedicat copiilor cu varste intre 7 si 11 ani

aripi in intuneric - expozitie de fotografie inedita cuprinzand instantanee din viata liliecilor, precum si ipostaze din "intalnirile" lor cu oamenii

liliecii din romania - conferinta despre - ati ghicit, nu? - liliecii din romania

intre orele 22 si 24 amatorii pot cauta lilieci in gradina muzeului cu ajutorul unui detector de ultrasunete.

credeti ca batman participa? l'au jucat, pe rand, michael keaton, george clooney si val kilmer. ma rog, macar aici nu exista dubii. keaton a imbatranit cam urat iar val kilmer s'a facut cat batmobilul.

daca nu vine batman nici eu nu ma duc, ca nu'mi plac liliecii si, cum am o gramada de saluri, esarfe si kestii cu gluga, mi'ar lua, oricum, prea mult timp sa ma gandesc cu ce anume imi acopar capul. just in case.

cred ca domnului sony i'ar placea sa'i fugareasca nitel pe soarecii cu aripi. ma gandesc, insa el nu poate sa sune de confirmare. poate se duce neinvitat, ar fi o impolitete prea mare?

miau

sunt eu, domnul sony. ruxa e mai mult plecata de'acasa zilele astea si ma cam plictisesc. nici pe blog nu scrie, asa ca i'am furat parola (!) sa vad si eu cum e cu blogul asta al ei.

da' nu prea am ce sa va povestesc, adica, na, singur acasa nu e totusi la fel de palpitant pentru ca nu am pe cine sa bat la cap cu mieunatul si cataratul intre om si obiectul sau de interes.

miercuri seara a trecuta pe'acasa si'a lasat o plasa mare si transparenta. pare ca erau o gramada de kestii interesante acolo, dar a dus'o in dormitor si a inchis usa. ma rog, asa a crezut ea ca ma tine la distanta, da' eu am sarit pe clanta si am deschis'o. in plasa aia nu era nimic suficient de interesant in afara de un fel de tablou de pluta pe care am incercat, fara succes, sa'mi ascut ghearele. scria ikea, nush ce'i aia, da' e clar ca nu au lucruri destul de atragatoare pentru un motan.

dupa aia am reusit sa dau jos jaluzeaua de pe una din usile de la balcon si mi'am ascutit napraznic ghearele pe ea, si am incercat sa pun pe fuga pestii din acvariu da' m'au ignorat total. ma rog, am incercat sa'i pun pe fuga cu forta privirii mele, al'fel ar fi trebuit sa'mi bag labele in apa si nu'mi place treaba asta. oricum, nu pricep de ce ii mai trebuie pesti daca ma are pe mine. am mancat niste graunte si dupa aia m'am culcat in cosul cu rufe.

azi dupa masa a venit si a plecat iar. nu stiu unde se duce, n'are bagaje la ea, doar pleaca. oricum, nu e'n apele ei, stiu sigur, ca eu simt, o cunosc foarte bine. m'am dus pe balcon si m'am trantit cu labele'n sus, sa ma mangaie, si m'a luat in brate si m'a pupat pe nas in loc de asta. e tare zapacita.

nu e mare sfaraiala cu blogul asta, nu mai scriu deocamdata. dar o sa pun si o poza, ca am vazut ca ea asa face. o poza cu mine, fireste, si cu vladut. care e un urs prostanac de plus. da' binevoitor, poti sa'i tragi labe'n cap si nu zice nimica. ea il iubeste mult, totusi.

nu inteleg de ce. eu sunt mult mai dragut! pa!

pisicisme

in ultima vreme am tot fost in delegatii, asa ca domnul sony nu prea a avut parte de mine. cand vin acasa, dupa cateva zile de absenta, tre sa'l dau jos de pe mine cu spaclul. si sa dorm cu doape in urechi pentru ca simte nevoia sa'mi povesteasca tot ce a facut cat am lipsit si nu stie sa faca decat miau. miau sonor. restul tre sa'mi imaginez, despre musca aia mare si enervanta care l'a bazait, si cum a gasit un sambure de maslina si l'a inghitit din greseala, si cum s'a speriat cand a intrat tata in casa, si s'a ascuns strategic sub birou, si cate si mai cate

(nu mai stiu al catelea pisicism e, scuze)

alte pisicisme

pisicile sunt niste obraznicaturi cu apucaturi de domnisoare razgaiate. dar nu mai putin irezistibile. de asemenea, ele pot sa'si atinga nasul cu limba. bineinteles, numai daca doresc sa faca acest lucru. daca nu, nu

kiss the rain

furtuna mi'a dat noaptea peste cap. intai am asteptat'o, iar apoi, cand a venit, aproape ca nu m'am putut desprinde de fereastra. m'am straduit sa prind un fulger, am tras vreo 2-3 sute de cadre, si, fireste, cum luam aparatul de la ochi, cum mai aparea un fulger, parca se fereau sa fie pozate. am prins cerul luminat ca ziua, si, pana la urma, si un fulger. si, spre dimineata, vreo 3-4 ore de somn.


sony, care e un motan brav, a stat ce'a stat pe geam, dupa care a avut chef de joaca, cu mrau si fuga-fuga prin casa, dupa care, la un moment dat, cand a fost al mai mare si mai mare tunet, a venit cumintel si s'a asezat langa mine, cu urechile date pe spate si coada stransa sub el. pe la 9 jumate a facut un pic de ochi, a venit in sufragerie dupa mine, a cascat de doua ori si s'a dus inapoi la somn, fericit ca doarme pe perna mea si nu e dat la o parte.

eu sunt keauna de doua nesuri, dar mi'a placut mult. mai vreau!

probleme de serviciu

hai sa nu'i zicem lene.
sa zicem doar ca e vara, e cald,


ai chef de inghetata si piscina, sau chiar de marea cea mare, sau pur si simplu n'ai chef de nimic. si, zau, nu tine de specie. pentru ca ceva de genul asta (vezi mai jos) arata si expresia mea cand ma uit la mailurile din inbox, alea care vor raspuns "urgent, daca se poate". nu se poate.


PS si se pare ca nu's un caz unic. am sunat de trei ori la banca si de fiecare data am apasat cuminte pe tasta unu, minute'n sir, ca sa pastrez prioritatea apelului, pana cand, enervati de insistenta mea de platitor de comisioane, mi'au pus banda cu "ne pare rau dar nu va putem prelua apelul acum. lasati un mesaj, va sunam noi"
partea nasoala e ca eu nu vroiam sa las mesaj, eu doar vroiam sa aflu unde's aia patru sute de roni ratacititi pe drumul intre un card si altul, ambele la aceeasi banca. asta vroiam sa aflu. pana la urma am aflat, da' de ce trebuia s'o iau pe ocolite si sa ma prezint - nume si functie? de ce? aud?

chill out

in fine, acasa, via costinesti, unde'am ajuns, live, la tonomat.

pisica e vie si nevatamata, orasul e un cuptor, deci prima serie de poze e menita sa racoreasca nitelus.

urmeaza niste catei, o fetita si un rasarit.

da' inainte de orice tre sa ma duc in cuptor ca sa'i iau graunte lui tampitel, poate ma iarta ca l'am lasat singurel acasa.

flori, fete, filme sau baieti

UPDATE cadouri pentru mine

suvite, sandale si o barcuta (suvitele si sandalele's pe bune)

dincolo de toti copiii, azi e ziua lui sony, face cinci ani. asa ca sa'i facem o dedicatie motanului nazdravan care doarme nepasator pe dulap.




si care casca de i se rup falcile:

nu prea am poze cu sony, sunt recuperate intr'un HDD care invata pentru sesiune si n'are vreme s'ajunga sa le descarc. o am numa pe asta, recuperata de pe mail. o mistificare grosolana a realitatii. dar, maria, ai putea sa i'o arati lui stuart si sa'i zici ca asta patesc pisicii care pleaca de'acasa de nebuni.

asaaaa. si acum, cadouuuuuri!

pentru pisicot, o zi de leneveala:

pentru maria, o zi de shopping (update) la paris:

pentru miki, evident, o cutie deeeee...



pentru innuenda, o steluta:

si, in fine, si pentru baieti ceva:

aaa, si pentru mine?

hm. eu n'am fost cuminte. si, oricum, ce vreau eu echivaleaza cu 50 de sticle de cola, 50 de ture in rollercoaster si 50 de zile fara somnul de dupa amiaza. deci mai bine nu.

am, oricum, cea mai tare jucarie :)