sambata, pe cand bananaiam prin mahala, m'am intalnit cu el. mic de statura, brunet, bine facut, nici prea tanar nici prea batran, cu ochi desptepti si expresivi. n'avea acte la el, dar mergea repede, ca si cum avea treaba clara si precisa intr'o anumita directie.
duminica l'am revazut. era in curtea unei farmacii din spatele blocului, privea trecatorii de dupa gard. eu veneam de la piata, unde refacusem stocul de mancare pentru domnul sony - in sfarsit au adus iar hill's antitartru! graunte, deci, si pliculete. si pepene galben, asa e, corect!, ca doar il impartim! mai tineti mine ca domnul sony e fan pepene galben, da?
anyway. l'am salutat pe brunetel si, intrucat hill's antitartu e aproape marfa de contrabanda, se gaseste greu, nu m'am indurat sa'i dau graunte, dar l'am servit cu un plic cu somon. n'a comentat cum ca e mancare de pisici. a ezitat nitel, da' a mancat tot. m'am intors din drum sa'i fac o poza. el e:
nu ma pricep la aproximat varste (de'aia ma si enerveaza cand sunt intrebata "cati (ani) imi dai?") insa cred ca brunetelul nu e prea tanar. dar nici mos nu e inca. la cat pare de buimac si de politicos, sfios aproape, cred ca e pierdut de niste stapani. si poate'l cauta, si plang de grija lui. ca ei stiu, ca si mine, ca nu toti oamenii care trec pe langa el au pliculet cu mancare de sony la ei. asa ca, va rog, hai sa'l ajutam sa'si gaseasca stapanii. brunetelul se plimba prin zona garii de nord si, la cat e de pitic, n'o sa treaca mult pana cand o sa si'o ia de la vreo haita de catei mai corpolenti. m'am uitat pe net dar n'am gasit nici un anunt recent "pierdut catel cu semnalmentele lui"
puneti si voi pozele pe la voi pe bloage, intrebati lumea, poate'l cunoaste cineva.
mersi.
PS da, m'am gandit sa'l iau, dar domnul sony ar fi protestat cu lacrimi de crocodil. probabil de sus, de pe sifonier :)
12 comentarii:
Vai de mine ce simpatic e :-)
twittuit :)
someone, pare'se ca nu chiar irezistibil :)
joaca, sar'na! poate, poate!
gata, blogurit & twitterit!
btw: cred că are undeva în jurul a trei sau patru ani
cristi, multumim :)
aha, deci e pusti, mititelul!
Mi tu, pus in dreapta pi blog.
Off ce l-as lua acasa!
ada, mersi, e un dragut, merita o soarta buna.
pai? ce te opreste? e manierat, se poarta frumos cu copiii, stie franceza si doua cantecele in rusa.
all, updates: am gasit un mare fan soricatei, dar trebuie sa faca niste sedinte p'acasa inainte sa decida sa'l ia :)
Auzi, eu la faza cu ”câți ani îmi dai?” adaug la greu ani, spunând candidă: ”păi nu ai mai mult de...”și poc 8-9 ani în plus!:D Așa, să se-nvețe minte să mai cocheteze mizând pe jocul bunului simț al omului, care de teamă să nu-i dea ani îm plus, ”ghicește” deliberat ani în minus!
Cât despre Patrocle, e nătâng rău!:))
innu, e o idee foarte buna asta! :)))
patrocle era usor zapacit cand cu poza, iti dai seama: departe de casa lui si mai era servit si cu mancare de pisici! acuma... cate poate sa indure un catel!? :)
Păi să știi că am făcut-o și eu pe aia cu mâncare de pisici dată la câini și invers. Păi dacă se milogeau ambele ramuri ale blăniferelor comunitare și eu nu aveam papa bun decât pentru una dintre ele, ce să fi făcut?!
Dar știi ce? A fost bătaie!:)))
(adevărul e că la cum miros plicurile alea, mai că m-aș băga și eu! Cel puțin olfactiv...:-)...)
innu, io am gustat, c'am fost curioasa ce mananca domnul sony. mi se pare ca n'are nici un gust mancare aia. m'asteptam, nush de ce, sa fie macar sarata, da' nu e
Trimiteți un comentariu