cu exceptia unora pe care le'am vazut anul trecut la sfghe si erau fabuloase, am urat mereu gladiolele din pricina primei zile de scoala.
eram maruntica in copilarie, asa ca florile astea mari erau, adesea, mai mari decat mine. trebuia sa fac eforturi sustinute sa nu le tarai pe asfalt si eram mai mult decat fericita ca scap de ele. m'as fi grabit sa le dau oricui de pe strada. intr'un an am incercat cu portareasa, apoi cu tanti de la magazin dar nu mi'a mers, eram atentionata ca sunt pentru invatatoare si deci numai la capatul drumului catre scoala aveam sa scap de neplacuta povara.
peste ani, florile si'au capatat alte sensuri si amintiri, si chiar si gladiolele au incetat sa'mi mai para niste balauri vegetali care consuma bruma de distinctie pe care o poarta o fetita de sapte ani cu niste pampoane uriase (mereu imi stateau stramb) si ciorapi trei sferturi.
si desi, all seasons, floarea mea favorita a ramas gerbera (pentru ca e simpla si nu are parfum), toamna nu'mi lipsesc nicicand din casa modestele tufanele, cele care prind in ele soare copt, stropi de ploaie si miros de toamna.
si, uneori, doar uneori, cel mai mult le iubesc pentru ca prind in ele amintirea unui brat de crizanteme pitice in pragul usii..
12 comentarii:
Eu sunt fan lăcrămioare. Nu întreba de ce.
pen'ca's prezente pentru f scurt timp, cresc la umbra, se pastreaza neschimbate si dupa ce se usuca, si sunt gratioase si fragile :)
15 septembrie - miros de tuberoze (in curtea scolii) si de motorina (de pe parchetul din clasa).
lacramioare si aici
dar de la o vreme orhideele, hmm, orhideile sau .. orhideeiele? .. puse in ghiveci patratice din sticla transparenta cu pietre decorative mov
raman la orhi .. dee. singular ca-i sigur :)
îmi amintesc foarte clar primul meu "15 Septembrie". poate prea clar. poate pentru că după el au urmat 12 ani de singurătate.
tea, da, parchetul din clasa, asa e, mirosea a petrosin
anna: tot fragile
adi: pai cum, colegi, copii, leapsa
ilinca: exact! :-) o sa detaliez la mine intr-o zi. poate chiar intr-una din zilele astea.
acum parchetul nu mai miroase a motorina, ci a Mihai Albu
bancile nu mai miros a spirt, ci a Carolina Herrera penelist si Dior pedelist
just lethal, mda, ultima moda.. dar mai putina carte. spre deloc, daca se poate
@ anonim: cand o sa ai suficient tupeu sa'ti dublezi mitocaniile cu un nume (cred ca ai unu, si cei de la casa de copii au) real, poate ca'ti las comentariile.
pana atunci o sa ti le sterg pe toate. ai priceput sau tre sa repet?
vrei sa coloram cerul? sa cautam culorile adecvate....ca apoi sa le sortim dupa dorintele tale? iar apoi..sa ploua...radu
sarut mana ca imi faci zilele frumoase si colorate citindu-ti blogul...povestile...o seara frumoasa
Trimiteți un comentariu