20 mai 2008

uituca

sunt aiurita si uituca. nu stiu daca asta e o insusire caracteristica mai degraba femeilor (maria, ce spun cercetatorii britanici despre asta?!), dar in ceea ce ma priveste e caracteristica si basta!

cand eram prin clasa a treia mi'am uitat paltonul la scoala intr'o zi de primavara. era cald, am argumentat acasa, cand am venit fara haina si m'a intrebat mama cum am reusit asa o performanta. nu mai zic de caiete, stilouri, penare, fulare, manusi, carti. anu' trecut la FY, mi'am pierdut si okelarii de vedere. ma rog, aici am circumstante atentuante. aveau lentile heliomate si nu vedeam bine cu ei noaptea. i'am scos de la oki si asta a fost!
acu, cu Marea Despachetare de Vara, nu gasesc o pereche de pantaloni. mi'e imposibil sa cred c'am plecat de undeva fara pantaloni pe mine, da' parca poti sa stii!?

intr'o zi nu'mi gaseam cardul de salariu. am presupus, fireste, ca l'am ratacit, uitat pe vreo tejghea. am cerut altul la banca. am primit. cand am aruncat hartia cu pin-ul am aruncat si cardul. dupa aia l'am gasit pe cel vechi.

pierd ochelari de soare, telefoane mobile, cercei, inele. imi pierd si capul uneori, noroc ca e atasat de mine, totusi, si, in felul asta, nu l'am pierdut niciodata iremediabil.

ieri am plecat tarziu de la birou, obosita si preocupata de repararea desktopului de'acasa. pe drum, in taxi, ma uit in geanta, oha portmoneu. imi aminteam ca'l vazusem pe birou in timpul zilei. aha, deci l'am uitat - what's new? sun la mama care sta la doi pasi de mine, coboara si da'mi niste bani, te rog. vine mama, imi da bani, platesc taxiul, imi iau si tigari. acasa, despaketez laptopul din geanta, descopar portmoneul pe langa cabluri. pe masuta din sufragerie descopar ca mai aveam si vreo doua pachete de tigari.
uitasem si parola de acces la net, am bajbait nitel pana am recuperat'o.

totusi, cred ca daca as fi politista, n'as putea, in nici un caz, sa'mi uit arma in toaleta doamnelor, asa cum a facut o politista din germania.

si, paradoxal, incredibil chiar si pentru mine, in munca reusesc sa fiu unul dintre cei mai organizati oameni pe care'i cunosc. pe bune, insa, habar n'am cum reusesc!

10 comentarii:

maria spunea...

eu la recensamint acu' nu gasesc o geanta alba cu dungi albastre. bine, m-am mutat, dar asta nu explica unde e geanta. apropo, stie cineva unde e geanta? de pierdut nu prea pierd, dar de uitat uit la greu. am mai zis cred, imi notez diverse in telefon si uit ce am vrut sa spun (gen dentist 15.30, dar nu mai stiu data). uit oameni, nume, locuri, uit daca am vazut sau nu un film, habar nu am cine in ce film a jucat
altfel, la munca nu am nicio problema. sunt regina organizarii

Anonim spunea...

unu' se duce la doctor, ca se simtea rau. dom'le, tre' sa va dau doua vesti proaste, zice doctoru', aveti sida... aoleoo, doamnee, aarrgh, ce poate fi mai prost decat asta?? pai, tocmai asta e, trebuie sa va spun ca aveti si maladia alzheimer, continua doctoru'... ufff, bine ca n-am sida!
dincolo de uitare, sunt zile in care pur si simplu nu stiu de mine. poti trece peste mine si nu-mi aduc aminte a doua zi...

Pisicot spunea...

Eşti tare :D
Eu sunt mult prea organizată ca să pired chestii. Dar...îmi dispar sistemtic lucruri. De exemplu pantaloni (cred că au plecat cu ai tăi), bluze, cd-uri...

ruxa spunea...

dar sosetele? unde dispar sosetele?

miki spunea...

:)))) cand ai zis de ochelari am avut un atac de paica: oare i-am luat de pe unitatea centrala de la munca?! da, i-am luat. si eu sunt cascata, dar pe langa tine sunt un biet profan in meserie.

asta cu sosetele este insa o drama universala. eu cerd ca ele invata sa mearga, daca tot sunt folosite exclusiv pentru asta. si vezi sa nu ffi fost ale tale mai jmekere sa trainuiasca si pantalonii si saplece in cardasie!

ruxa spunea...

da, ma, da' sosetele dipar una cate una. pantalonii au disparut de tot! ambii craci :)

miki spunea...

pai sunt genul de invatacei care si-au depasit maestrul. ce, crezi ca sosetele nu ar fi vrut sa plece in pereche? ar fi vrut! dar nu gaseau solutia!

ruxa spunea...

mi se pare mai de bun simt sa plece in pereche, asa macar nu ma mai oftic despre pierderea unei singure sosete cu ursuleti, de exemplu! ca doar nu's cercei sa poti, in extremis, sa porti doar unu! :)

miki spunea...

sor'mea isi pierde mereu cerceii si ii poarta cate unul cu inca unul care sa se asoprteze. bine, banuiesc ca trebuie sa ai inca 19 ani pentru asta :) sau sa ai o doza macar mica de noncoformism.

ruxa spunea...

mda, mai fac si io d'astea. dar argumentez ca'n intr'o ureche! :))