19 mai 2008
fly like a bird in the sky
aseara mi'am cautat caietele vechi de acu mai bine de 14 ani, curioasa, si inspirata de postul innuendei. cautam mostre de intelepciune ruxandristica. n'am gasit. doar asumari - bune si alea. am gasit, insa, inceputul unor povesti pe care, de unde era sa stiu?!, inca le traiesc intr'un fel sau altul. si vreo doua ore de liniste. aparenta.
nush ce am, un fel de starea oii bezmetice din miorita, iarba nu'mi mai place sau asa ceva. de tacut tac, fin'ca n'am chef sa zic nimic (si asta e grav, trust me!), de munca muncesc pen'ca sunt atatea de facut pentru festivalul din weekend (details to come) si, in genere, sunt atatea de facut.
in ultima vreme, vrie. si desi n'am o problema explicita cu asta, pricep ce si de ce and all... scuze nici nu'mi caut, ete na, asta'i buna. dar sunt obosita si mi'e dor de ritmul constant. si de deviatii mai mici. nitel, macar.
imi spun ca ma guverneaza dorul de mare. am iesit pe terasa din capul casei presei, la soare si un pic de vant. dar stiu mai bine ca nu e dor de mare. e dor de mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
12 comentarii:
cred că avem cu toţii zile din acestea. eu unul ştiu că am. mi-e bine în viaţa asta, nu mă pot plânge.doar că uneori parcă mă strânge gulerul şi degeaba desfac nasturele pe care-l consider responsabil, strânsoare nu slăbeşte. o fi gena nemulţumirii pe care o purtăm mai toţi, o fi apăsarea surdă a zilelor prea mare şi din când în când realizăm forţa ei- nu ştiu. dar mi-e dor de mare, de copiii care ţipă în cor "mama, mama, una medusa, una medusa", de fratele meu şi de băşicile făcute de soare pe umeri.
:)
eu sunt fair, macar atata'mi datorez: de data asta, nu e marea. e... eu :)
dacă-ţi dai puţin timp, te regăseşti tu pe undeva:-)
n'am timp de mine zilele astea. si poate ca e chiar mai bine asa :)
wtf, numai de mare vorbeste toata lumea. altceva nu mai exista??? :)
pai io ce zic aicea?! ca NU e marea!
Asta cu dor de mine o scriam şi eu mai acum o lună...
Dar mie mi-ai făcut dor de parasailing :D
...uf, să vină vara, să merg într-un loc mişto, să mă arunc din cer!
pisicot: si asta. desi... cam sunt io cu capu'n nori, nu cre ca e un moment bun sa ma desprind cu picioarele de pamant :)
vezi daca nu stii sa apreciezi un drum la mare la vremea lui? eeeei, acum na! asuma-ti responsabilitatea!
pushthebutton
dada, si bine ca avem mare despre care sa vorbim. iti dai sema, daca nu era la 300 de kilometri ci... la turci, de exemplu, ce vaicareala generala ar fi inceput in fiecare vara?
mikiiiii, sa'ti zic si tie. nu de mare mi;e dor. marea e asa, o scuza, un pretext sa fug :)
da, dar mi-e mie la indemana. sunt proaspat documentata. in rest, nu as vrea sa discutam despre trairile tale pentru ca prea coincid cu ale mele si vom sfarsi inevitabil prin a ne taia si apoi lega venele de la maini. deci lasa-ma-n pace! nu ma starni!
nici tu pe mine, ca nu dau din casa! :)
nici pe blogul de dincolo, unde eram destul de emo cand eram emo, nu dadeam din casa. p'ala mi'l citeau unii dintre colegi. si cred ca si p'asta. asa ca tre sa pastrez macar o aparenta de bitch care sunt :)))))))
Trimiteți un comentariu